vineri, 29 iulie 2016

stefan ciobanu (romania)

the delicacy of camouflage

a shadow passed over my face tonight
meaning that the woman opposite eventually closed
the window...
we stayed for around twenty minutes
one street and two sidewalks away
our cigarettes lit up in the night
saw each other for a few moments
like headlights of motorcars through a tunnel
connecting the cities we live in
me on the seventh, she on the tenth floor
we didn’t divine our thoughts we didn’t read our minds
our arms grew long enough for us to caress each other
and in the new-born silence
we allowed the tarmac to carry our ashes until morning
when we both carry it on our way to work
or at least that is what it will please us to think until the end of our lives
that is what we will be recalling after years and years
that on the next morning we each carried the ashes on the soles
among people
at least one of us will have the pleasure

From the volume The Cat. Onset of Dampness (Ed. Paralela 45, 2016)


*


delicatetea camuflajului 



o umbră mi-a trecut în seara asta peste faţă
semn că femeia de vizavi a închis într-un târziu
geamul
am stat cam douăzeci de minute
la o distanţă de o stradă şi două trotuare
ţigările noastre aprinse în noapte
s-au văzut pentru câteva momente
ca farurile unor motociclete dintr-un tunel
ce leagă oraşele în care locuim
eu la şapte ea la zece
nu ne-am ghicit vorbele nu ne-am citit gândurile
ne-au crescut braţele suficient cât să ne mângâiem
şi în liniştea născută
am lăsat asfaltul să ne care scrumul până dimineaţă
când îl vom lua amândoi pe tălpi în drum spre muncă
sau aşa ne va face plăcere să credem tot restul vieţii
aşa vom povesti peste ani şi ani
că în dimineaţa următoare am dus fiecare scrumul pe tălpi
printre oameni

cel puţin unuia dintre noi îi va face plăcere




















Din volumul Pisica. Inceput de igrasie (Ed. Paralela 45, 2016)

***







the shop-assistant is not a sphinx my darlings
-I told them once I returned from the reconnaissance tour –
that’s how she likes it 
to stare for seconds fixedly at the buyer
hoping she will recognize him from another life
when they might have been lovers

so lonely is she


she didn’t recognize me either

anyway I lowered my eyes just to make sure
and read the letters on her name tag

such a long name



*
un sirag de litere


vânzătoarea nu este un sfinx dragilor
- le-am spus eu odată întors din recunoaștere -
așa îi place ei
să stea câteva zeci de secunde
cu privirea fixă spre cumpărător
crezând că îl va recunoaște dintr-o viață anterioară
în care au fost poate iubiți

atât este de singură





nici pe mine nu m-a recunoscut

oricum am lăsat ochii în jos pentru orice eventualitate
și i-am văzut numele pe ecuson

un nume atât de lung



Preluare de pe blog:  http://alexandervsalexander.blogspot.ro/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu