DEARLY
It’s an old word, fading now.
Dearly did I wish.
Dearly did I long for.
I loved him dearly.
I make my way along the sidewalk
Mindfully, because of my wrecked knees
About which I give less of a shit
than you may imagine
since there are other things, more important –
wait for it, you’ll see –
bearing half a coffee
in a paper cup with –
dearly do I regret it-
a plastic lid
trying to remember what words once meant.
Dearly.
How was it used?
Dearly beloved.
Dearly beloved, we are gathered.
Dearly beloved, we are gathered here
In this forgotten photo album
I came across recently.
Fading now,
The sepias, the black and whites, the colour prints,
Everyone so much younger.
The Polaroids.
What is a Polaroid? Asks the new born.
Newborn a decade ago.
How to explain?
You took a picture and then it came out the top.
The top of what?
It’s that baffled look I see a lot.
So hard to describe
The smallest details of how-
All these dearly gathered together-
Of how we used to live.
We wrapped up garbage
In newspaper tied with string.
What is newspaper?
You see what I mean.
String though, we still have string.
It links things together.
A string of pearls.
That’s what they would say.
How to keep track of the days?
Each one shining, each one alone,
each one then gone.
I’ve kept some of them in a drawer on paper,
Those days, fading now.
Beads can be used for counting.
As in rosaries.
But I don’t like stones around my neck.
Along this street there are many flowers,
Fading now because it is August
And dusty and heading into fall.
Soon the chrysanthemums will bloom,
flowers of the dead in France.
Don’t think this is morbid.
It’s just reality.
So hard to describe the smallest details of flowers.
This is stamen, nothing to do with men.
This is pistil, nothing to do with guns.
It’s the smallest details that foil translators
And myself too, trying to describe.
See what I mean.
You can wander away. You can get lost.
Words can do that.
Dearly beloved, gathered here together
in this closed drawer,
fading now, I miss you.
I miss the missing, those who left earlier.
I miss even those who are still here.
I miss you all dearly.
Dearly do I sorrow for you.
Sorrow: that’s another word
You don’t hear much anymore.
I sorrow dearly.
ARDOAREA
Un cuvânt vechi, care acum se pierde.
Mi-am dorit cu ardoare.
Am tânjit cu ardoare.
L-am iubit cu ardoare.
Îmi croiesc drum pe trotuar
Cu luare-aminte, din cauza genuchilor zdrobiți.
De care nu-mi prea pasă
cum poate bănuiești
fiindcă mai sunt și alte lucruri, mai importante –
așteaptă, vei vedea -
purtând cafeaua pe jumătate băută
într-un pahar de carton cu –
regret faptul cu ardoare –
un capac de plastic
și încercând să îmi amintesc ce însemnau cuvintele odată.
Ardoarea.
Cum era folosit?
Dragilor.
Dragii noștri, ne-am adunat.
Dragii noștri ne-am adunat aici
în acest album uitat
pe care l-am descoperit recent.
Și în care acum se estompează,
culorile sepia, albul și negrul, printul color,
cu toții mult mai tineri.
Polaroidul.
Ce este Polaroidul? Întreabă nou-născutul.
Născut acum 10 ani.
Cum să explic?
Făceai o poză și ieșea pe sus.
Cum adică pe sus?
Mereu mă confrunt cu privirea nelămurită.
E greu de descris
în cele mai mici detalii –
cum dragii noștri adunați laolaltă
obișnuiau să viețuiască.
Strângeam gunoiul în ziar
legat cu sfoară.
Ce este ziarul?
Înțelegeți ce zic.
Totuși încă mai avem sfoară.
Care să lege lucrurile.
Un șirag de perle.
Așa ar fi zis ei.
Cum să-ți numeri zilele?
Fiecare unică în strălucirea ei,
Fiecare apoi dispărută.
Câteva le-am păstrat într-un sertar pe hârtie,
Acele zile, care acum se șterg din amintire.
Poți ține socoteala cu mărgele.
Precum un rozariu.
Dar nu-mi agăța pietrele de gât.
Sunt multe flori pe strada asta,
care se scutură acum în august,
cu praful și însemnele toamei.
Curând va sosi vremea crizantemelor,
florile morților în Franța.
Să nu vi se pară ceva morbid.
E simpla realitate.
Cel mai greu este să descrii florile în detaliu.
Acesta este stamina, doar nu puterea bărbatului.
Acesta-i pistilul, doar nu pistolul.
Cele mai mici detalii scot peri albi traducătorului.
Și mie, care încerc să descriu.
Vezi ce zic.
Poți ajunge departe. Te poți pierde.
Prin cuvinte.
Dragii noștri, adunați laolaltă
în acest sertar închis,
figuri care acum se șterg, îmi este dor de voi.
Mi-e dor să-mi fie dor, de cei plecați primii.
Mi-e dor chiar și de aceia care sunt încă aici.
Ard de dorul vostru.
Vă regret cu ardoare.
Regretul: alt cuvânt
pe care nu prea îl mai auzim.
Ardoarea regretului.
